Sari peste meniu

Grammar

Parataxă

Parataxa este o legătură/uuniune strânsă a două sau mai multe propoziții într-o unitate de propoziție semantico-gramaticală mai mare; această totalitate este și acustică (intonație) și limitată grafic.

Parataxa

Souvětí souřadné conține minimum două propoziții principale (independente una de alta gramatical; numărul subordonatelor nu joacă niciun rol), la care propozițiile sunt legate fie cu conjuncțiile coordonatoare sau sunt atașsate fără conjuncții una la/lângă alta

Relații semantice între propoziții principale

  1. souvětí slučovací (copulative)
    • propoziții simplu înșirate, conținuturile enunuțurilor sunt aceleași: Byl hezký letní den, svítilo slunce a obloha byla bez mraků.
    • a, i, ani, nebo, či
    • jednak-jednak, jak-tak, hned-hned
  2. souvětí stupňovací (propoziții de gradație)
    • conținutul celei de a doua propoziții are o greutate mai mare decât conținutul primei propoziții: Byl nejen dobrý lékař, ale byl i vynikající hudebník.
    • ba, dokonce, ba dokonce, ba i, ale i
    • nejen-ale, nejen-nýbrž i
  3. souvětí odporovací (adversative)
    • conținutul celei de a doua propoziții neagă conținutul primei propoziții, este în dezacord sau îl limitează: Nemohl jsem sice jít do divadla, ale poslouchal jsem operu na CD.
    • ale, avšak, však, nýbrž, nicméně
    • sice-ale
  4. souvětí vylučovací (disjunctive)
    • conținuturile propozițiilor nu pot fi valabile în același timp; oricare poate fi adevărată dar întotdeauna una dintre ele: Buď půjde na operaci, nebo zemře.
    • nebo, anebo
    • buď-buď, buď-nebo
  5. souvětí důvodové (cauzale)
    • a doua propoziție aduce informații importante pentru înțelegerea conținutului primei propoziții Museli prodat dům, neboť měli velké dluhy.
    • neboť, vždyť, totiž
  6. souvětí důsledkové (concluzive)
    • relația între propoziții, la care a doua din punct de vedere al conținutului urmează din prima: Měli velké dluhy, a proto museli prodat dům.
    • proto, a proto, tedy, tudíž, tak, a tak
  7. souvětí vysvětlovací (explicative)
    • a doua propoziție este explicația primei propoziții: Onemocněl cukrovkou stejně jako jeho otec; je to totiž dědičná choroba.
    • tj., a to, totiž, vždyť, však, to

Hipotaxa

Hipotaxa conține o propoziție principală și una sau mai multe secundare. Propoziția secundară extinde oricare parte a propoziției regentei/propoziției principale. Subordonatele/propozițiile secundare sunt conjuncționale sau relative.

Subordonata completivă directă

Ea exprimă complementul direct al propoziției subordonate. Depinde de verbul propoziției subordonate (sau de adjectiv). Cel mai des se introduce prin conjuncțiile (že, aby, jak, když), prin pronumele relative (kdo, co, jaký, který u.a.), prin adeverbele (kde, kam, odkud, …).

Subordonatele completive directe sunt adesea legate de verbele cu sens/semnificația vorbirii, a gândirii și a percepției: říct, vypravovat, myslet, pamatovat si, zapomenout, přát si….

Exemple:
Moje sestra se bojí, že lékař přijede příliš pozdě.
Chceme, aby nám někdo poradil.
Nesnáším, když kolega přijde pozdě do práce.
Vypravovali, jak trávili dovolenou.
Nepamatuju si, kdo to říkal.
Nevěděl, co má dělat.
Zapomněli, kde zaparkovali auto.
Ještě nevíme, jaká léčba bude zvolena.
Ptal se, jestli máme čas.
Říkal, že nemá čas.
Vím, odkud se dováží ten přípravek.

Subordonata completivă directă exprimă complementul direct al propoziției superioare/subordonatoare. De exemplu: Chceme radu. → Chceme, aby nám někdo poradil.

Propozițiile subordonate completive se folosesc la exprimarea vorbirii indirecte:

Vorbirea directă Vorbirea indirectă
Vorbirea directă anunță ceva:
Lékař řekl: “Budete muset jít na operaci.“
Vorbirea indirectă incepe cu že:
„Lékař mi oznámil, že budu muset jít na operaci.“
Vorbirea directă comandă ceva, aceaste este o comandă/un indemn:
Nutriční specialistka mi řekla: “Nejezte tučná jídla!“
Vorbirea indirectă începe:
  1. abych, abys… (aby + condițional)
  2. že mám/nemám + infinitiv
Řekla mi, abych nejedla tučná jídla. Nutriční specialistka mi řekla, ať nejím tučná jídla.
Nutriční specialistka mi řekla, že nemám jíst tučná jídla.
Vorbirea directă este o întrebare:
Bratr se zeptal: „Přijdeš zítra?“
Zeptal jsem se lékaře: “Kdy mám přijít na kontrolu?“
Vorbirea indirectă începe
  1. jestli,
  2. kdy, kde, proč…
Bratr se zeptal, jestli zítra přijdu.
Zeptal jsem se lékaře, kdy mám přijít na kontrolu.

Atenție:
La schimbarea/modificarea vorbirii directe în indirectă se schimbă de obicei persoana.
Forma timpului verbal nu se modicifă în vorbirea indirectă.

Subordonata adverbială explicativă și cauzală

Ele exprimă cauza (motivul) propoziției subordonate. Se introduc cu conjuncțiile že, protože, poněvadž, jelikož

Exemplu: Musel jít k zubaři, protože ho bolel zub. Pacienta museli okamžitě operovat proto, že se jeho zdravotní stav zhoršil.

Subordonata adverbială temporală

Propozițiile temporale/circumstanțiale de timp răspund la întrebarea Când? și pot fi introduse prin următoarele conjuncții: když, až, než, jakmile, zatímco, kdykoli(v), dokud/dokud ne

Altele, nu așa frecvente conjuncții sunt: mezitímco, sotva, sotvaže, co, jen co, jak, hned jak, kdy, pokud.

Între principala-(=independentă) și temporala (=dependentă) secundara adverbială folosim mereu virgulă.

Když Když (= când) este cea mai fercventă conjuncție în propozițiile temporale/circumstanțiale de timp. Když jsem byl nemocný, nemohl jsem pracovat.
(= până/imediat ce) Až budu mít čas, přijdu.
Než Než (= când/până/înainte) Než zrekonstruují chirurgické oddělení, pacienti budou jezdit do krajského města.
Jakmile Jakmile (= când/imediat ce) Jakmile přišla lékařka, pozvali mě do ordinace.
Zatímco Zatímco (= în timpul) Zatímco jsem mluvil se zdravotní sestrou, lékař vyšetřil manželku.
Kdykoli (v) Kdykoli(v) (= îm orice moment/oricând) Kdykoli si vezmu více než jednu tabletu proti bolesti, je mi špatně od žaludku.
Dokud / dokud ne Dokud/dokud ne (= până/atâta vreme/înainte de) Dokud budu nemocná, bude mě zastupovat kolegyně.
Dokud nebudu zdravá, bude mě zastupovat kolegyně.

La propoziția adverbială temporală propoziția principală poate fie să preceadă și să introducă parataxa sau să fie pe locul doi:
Nemohl jsem pracovat, když jsem byl nemocný. (Když jsem byl nemocný, nemohl jsem pracovat.)
Přijdu, až budu mít čas. (Až budu mít čas, přijdu.)
Pacienti budou jezdit do krajské nemocnice, než bude zrekonstruováno chirurgické oddělení.
Pozvali mě do ordinace, jakmile přišla lékařka.
Lékař vyšetřil manželku, zatímco jsem mluvil se zdravotní sestrou.
Je mi špatně od žaludku, kdykoli si vezmu více než jednu tabletu proti bolesti.
Kolegyně mě bude zastupovat, dokud budu nemocná.
Kolegyně mě bude zastupovat, dokud nebudu zdravá.

Subordonata atributivă

În propozițiile subordonate/secundare pronumele který se acordă cu genul substantivului , la care se referă (vezi culori), și, în același timp se adaptează cazul pronumelui verbului sau prepoziției în subordonată/propoziția secundară (de exemplu, verbul znát stă cu acuzativul). Comparați:
To je student, kterého znám.
To je obchod, který znám.
To je škola, kterou znám.
To je kino, které znám.

Propozițiile relative cu který după prepoziții și propoziții incorcorate/intercalate

Pronumele relativ který unește/leagă două propoziții și exprimă relația propoziției secundare/subordonatei (adică a propoziției care începe cu acest pronume) cu o parte a propoziției a subordonatei ( acesta este de de mai multe ori substantivul sau pronumele personal). Se declină ca adjectivul nový și exprimă genul, numărul și cazul. Este mereu la același gen și la același număr ca substantivul pe care îl indică. În propoziție are funcția de subiect sau complement direct, asta înseamnă că formează o pereche cu verbul.

  1. Pronumele relativ leagă două propoziții:
    Mám dům. Dům je velký a pohodlný. → Mám dům, který je velký a pohodlný.
    Lékařka vyšetřila pacientku. Pacientka byla přijata na oddělení večer. → Lékařka vyšetřila pacientku, která byla přijata na oddělení večer.
  2. Pronumele relativ după prepoziție:
    To je zdravotní sestra. Se zdravotní sestrou jsem mluvila o své nemoci. → To je zdravotní sestra, se kterou jsem mluvila o své nemoci.
  3. Pronumele relativ introduce propoziții incorporate:
    Bratrova manželka pracuje v nemocniční lékárně. Bratr manželku poznal na stáži ve Švédsku. → Bratrova manželka, kterou poznal na stáži ve Švédsku, pracuje v nemocniční lékárně.
Spre sus: