Sari peste meniu

Grammar

Exprimarea timpului

Ora

Întrebarea sună: Kdy je to? V kolik hodin?

Când vreți să întrebați pe cineva, cât e ora, spuneți: Kolik je hodin?

Pentru exprimarea orei se poate folosi:

  • sistemul de douăsprezece ore cu expresiile dimineața, până în prânz, seara... samd. pentru precizare, de exemplu:
  • sistemul de douăzeci și patru de ore, de exemplu Film je ve 20.15. Această exprimare a timpului este tipică pentru contextul oficial, de exemplu la televiziune sau la radio, la aeroport, la gară s.a.
  • modul/felul ceh pentru exprimarea timpului, așa numitul "timp ceh", care este tipic pentru lmbajul colocival/familiar. Această exprimare este obișnuită în limbajul colocvial/familiar:

Modul ceh/esc pentru exprimarea timpului

ve čtvrt na jednu (dvě, tři...)
v půl jedné (druhé, třetí...)
ve tři čtvrtě na jednu (dvě, tři...)

După expresia čtvrt na și tři čtvrtě na se folosește acuzativul numeralului cardinal. După expresia půl se folosește numeralul ordinal la genitiv.

Partea zilei

nominativ sg. când?
ráno (5.00–9.00) ráno
dopoledne (9.00–12.00) dopoledne
poledne (12.00) v poledne
odpoledne (12.00–17.00) odpoledne
večer (17.00–23.00) večer
noc (23.00–5.00) v noci

Țineți cont că intervalele orare nu le folosim cu prepoziție. De exemplu:
Kdy je koncert? – Koncert je dopoledne.
Kdy je diskotéka? – Diskotéka je večer.

Zilele săptămânii

nominativ sg. când? originea cuvântului
pondělí v pondělí din "po neděli" - după duminică
úterý v úterý din slava veche "vtoroj", care înseamnă al doilea
středa ve středu din "střed" – mijlocul
čtvrtek ve čtvrtek din "čtvrtý" – a patra
pátek v pátek din "pátý" – a cincea
sobota v sobotu din "sabat" – šabat, a șaptea zi după calendarul iudaic
neděle v neděli din "nedělat" – a nu face

Prepoziția v/ve se folosește în dependență de timp cu acuzativ.

Rețineți și: víkend – o víkendu.

lunile

nominativ sg. când? originea cuvântului
leden v lednu din "led" – gheața
únor v únoru originea este neclară
březen v březnu din "bříza" – mesteacănul
duben v dubnu din "dub" – stejarul
květen v květnu din "květ" – floarea
červen v červnu din "červený" – roșu
červenec v červenci din "červený" – roșu
srpen v srpnu din "srp" – secera
září v září din "za říje" – în perioada rutului
říjen v říjnu din "říje" – rutul
listopad v listopadu din "list" und "padat" – frunza, a cădea
prosinec v prosinci originea este neclară

Data, anul

Întrebarea despre dată este: Kolikátého je dneska?

1. prvního 13. třináctého první/ledna
2. druhého 14. čtrnáctého druhý/února
3. třetího 15. patnáctého třetí/března
4. čtvrtého 16. šestnáctého čtvrtý/dubna
5. pátého 17. sedmnáctého pátý/května
6. šestého 18. osmnáctého šestý/června
7. sedmého 19. devatenáctého sedmý/července
8. osmého 20. dvacátého osmý/srpna
9. devátého 30. třicátého devátý/září
10. desátého 31. třicátého prvního desátý/října
11. jedenáctého jedenáctý/listopadu
12. dvanáctého dvanáctý/prosince

La denumirea zilelor se folosesc numeralele ordinale la genitiv singular. În același caz sunt și numele lunilor.

Data se notează în această ordine: ziua, luna, anul. Există două moduri de a citi, de exemplu:
1. 1. 2010 = noi citim prvního první dva tisíce deset
1. 1. 2010 = noi citim prvního ledna dva tisíce deset

Spre sus: