Sari peste meniu

Stat și limbă

Ceha ca limbă oficială și răspândirea/stratificarea ei

Limba cehă ca limbă populară are diferite forme (variante, tipuri) care se diferențiază în mijloace lingvistice, in situații de comunicare , in care se utilizează, fie regional, fie social.

  • După modul predominant al comunicării limba cehă deosebește/distinge mluvenou șipsanou.

    În comunicarea realizată convențional în majoritatea teritoriilor este obișnuit să se folosească formele care nu sunt prezente în limba scrisă aproape deloc (lidma, bysme, mladej, vokno, furt samd). Invers, ar fi fost neobișnuit, in limba vorbită primar să se utilizeze acele forme carea apar mai ales în limba cehă standard/scrisă și care sunt in limba cehă vorbită foarte rare (titíž, nýbrž, jenž u.ä.).

    Standardní čeština include instrumente lingvistice, care predomină într-un anumit tip de text într-o anumită situație de comunicare.

    Spisovná čeština este forma/varianta de prestigiu/prestigioasă a limbii cehe. Această noțiune se folosește pentru forma limbii cehe, care este utilizată în comunicarea oficială (de cele mai multe ori scrisă) cu caracter oficial. Limba cehă scrisă/cultă este codificată (cuprinsă/standardizată/normată) după regulile ortografiei cehe și după dicționarele (Dicționarul limbii cehe scrise pentru școli și public, Dicționarul limbii cehe standard, Noul dicționar academic de cuvinte străine, s.a). Institutul de Limbă Cehă al Academiei de Științe al Republicii Cehe se ocupă de codificare.

  • După regiunea unde se folosește forma dată, distingem în llimba cehă regionálně omezené útvary (dialecte, subrdialecte) și forme utilizate și la nivel național inteligibile.

    Interdialecte

    Inerdialectele apar prin apropierea/abordarea treptată/graduală a dialectelor separate, precum și prin introducerea de elemente ale limbii cehe formale în dialectele tradiționale.

    Limba cehă colocvială/familiară este o formă a limbii cehe care se folosește în comunicarea orală informală. Este vorba despre un interdialect care se utilizează/folosește mai ales în Boemia și Moravia de Vest. Se folosește de o mare parte a cehilor din străinătate/diaspora. Limba cehă colocvială a apărut prin evoluția naturală fără ingerințe directe ale lingviștilor ( spre deosebire de limba cehă standard/scrisă/cultă).

    Exemple:

    Limba cehă standard: být, otevřít okno, řekl, jablko, osm

    Limba cehă colocvială: bejt, votevřít vokno, řek, japko, vosum

    Dialectele

    Limba cehă are patru dialecte, care sunt de cele mai multe ori inteligibile între ele. Prin influența media și a limbii cehe colocviale (vezi jos) diferențele intre ele se șterg.

    Dialectele cehe tradiționale au caracter teritorial și se transmit mai departe prepponderent prin tradiție orală.

    Ele se clasifică/împart în 4 grupe:

    1. Grupul ceh de dialecte( cu ceha colocvială ca interdialect)
    2. Grupul de dialecte din Moravia Centrală (hanácká)
    3. Grupul de dialecte din Moravia de Est (moravskoslovenská)
    4. Dialectele sileziene (lašská)

    Exemple:

    Limba cehă standard: Dej mouku ze mlýna na vozík.

    1. Dej mouku ze mlejna na vozejk.
    2. Dé móku ze mléna na vozék.
    3. Daj múku ze mlýna na vozík.
    4. Daj muku ze młyna na vozik.
  • În funcție /după situație , în care se folosește forma dată, deosebim în limba cehă unele feluri diferite - sociolektů (dialecte sociale).

    Sociolectele sunt formațiuni lingvistice colocviale caracteristice pentru un grup profesional de utilizatori sau pentru un anumit grup de interese. Ele se diferențiază de la ceha standard/scrisă mai ales în domeniul vocabularului.

    În cadrul sociolectelor putem diferenția 3 grupe:

    1. Limbajul de specialitate - expresii/termeni de specialitate caracteristice pentru anumite profesii sunt ( de ex. mluva horníků, železničářů, zdravotníků)
    2. Slangul este limbajul celor care aparțin unui anume grup de interese (de ex. mluva trampů, studentů, hudebníků)
    3. Argoul - provine din zona criminalității, scopul este lipsa de ințelegere/neinteligibilitatea pentru persoanele neinformate/neinițiate (de ex.mluva světských, vězeňský a kriminální slang)

    Exemple:

    1. fiřt (tavanul), glajze (șina), jipka (unitatea de îngrijire intensivă), dezina (dezinfecția)
    2. usárna (rucsacul militar american), medina (facultatea de medicină), zápich (clasificarea universitară), škopky (bateria)
    3. vybílit káču (a jefui seiful), krochna (pistolul), fízl / švestka (polițistul)

Indicații utile:

  • Harta dialectelor cehe pe paginile Institutului de Limbă Cehă al Academiei de Științe a Republicii Cehe - www.ujc.cas.cz
  • Situația dialectelor cehe în anii 60 și 70 ai secolului XX cuprinde Atlasul lingvistic ceh în șase părți, al cărui ultim volum este complatat cu înregisrări audio. Atlasul este disponibil online la http://cja.ujc.cas.cz/cja.html.

Literatură selectată:

  • HAUSENBLAS, Karel – KUCHAŘ, Jaroslav a kol. Čeština za školou. Praha, Orbis, 1974.
  • ČMEJRKOVÁ, Světla – DANEŠ, František – KRAUS, Jan – SVOBODOVÁ, Ivana. Čeština, jak ji znáte i neznáte. Praha, Academia, 1996.
  • HUBÁČEK, Jaroslav. O českých slanzích. Ostrava, Profil, 1981.
  • HUBÁČEK, Jaroslav. Malý slovník českých slangů. Ostrava, Profil, 1988.
  • CHLOUPEK, Jan. Knížka o češtině. Praha, Odeon, 1974.
  • OUŘEDNÍK, Patrik. Šmírbuch jazyka českého. Praha, Ivo Železný, 1992. Slovník výrazů z oblasti argotu, slangu a „nekonvenční češtiny“ z let 1945 až 1989.
  • SGALL, Petr – HRONEK, Jiří. Čeština bez příkras. Jinočany, H+H, 1992.
Spre sus: